Tradițiile culinare de Paște în Muntenia sunt bogate și reflectă o combinație de influențe rurale și rafinament.
Iată principalele elemente culinare și obiceiuri din această regiune:
Drobul de miel. Nelipsit de pe masa de Paște, drobul muntenesc este preparat din măruntaie de miel, ierburi aromatice (ceapă verde, usturoi verde, mărar, pătrunjel) și, adesea, ouă fierte la mijloc pentru aspect. Are o textura suculentă, fiind adesea copt în prapure pentru a menține frăgezimea. Organele (ficat, inimă, plămân) se fierb, se toacă și se amestecă cu verdețuri călite, ouă crude, ouă fierte și condimente. Ingredientele principale sunt: organe de miel: ~600-900g (ficat, inimă, plămâni, rinichi); verdețuri: 2-4 legături ceapă verde, 1-2 legături usturoi verde, mărar, pătrunjel; 4-5 ouă crude + 3-4 ouă fierte tari; 1 felie de pâine înmuiată în lapte sau prapure de miel; sare, piper, ulei pentru călit. Organele se spală și se fierb 30 minute în apă cu sare, apoi se lasă la răcit. Pe urma, organele se toacă mărunt (cu cuțitul sau mașina de tocat). Ceapa și usturoiul verde se călesc ușor, apoi se amestecă cu organele, verdeața proaspătă tocată, ouăle crude, sare și piper. Se asamblarea intr-o formă de cozonac tapetată cu prapure si se umple cu jumătate din compoziție. Se așază ouăle fierte întregi, apoi restul compoziției. Se coace timp de 40-45 minute. Drobul se lasă să se răcească complet înainte de a fi feliat, pentru a-și păstra forma
Friptura și ciorba de miel. Mâncată tradiţional de Paşti, ciorba de miel se prepară diferit în sud faţă de varianta ardelenescă, mult mai popularizată pe internet. Dacă smântâna este foarte mult prezentă în ciorbele şi mâncărurile ardeleneşti, în Oltenia, ea lipseşte aproape cu desăvârşire din bucătăria tradiţională. Tarhonul face loc bogatei arome de leuştean, folosit abundent, iar borşul este înlocuit de oţet, cel mai bun fiind oţetul preparat acasă, din vin. De asemenea, ciuşca uscată coaptă (ardei iuticopti) este nelipsită. Ciorba de miel se prepară învariabil (în gospodăriile ţărăneşti) din cap, gât, coada, oasele cu cartilagii de la picioarele mielului. Ca un ritual, ciorba de miel se mănâncă prima, mai de dimineţa, după ce enoriaşul a fost la biserică, a luat paşti (expresie folosită în zonă) şi a ciocnit ouă roşii, restul preparatelor fiind servite pe parcursul zilei. Alte ingrediente: 2 morcovi; 2 cepe; 1 ţelină potrivită; 1 păstârnac; 200 ml bulion; 1 legătură măcriş; 1 legătură leuştean; sare, piper. Se pregăteşte carnea: capul bine curăţat şi spălat se sparge cu o toporişcă în două, pe lung iar gâtul se taie în 3-4 bucăţi potrivite polonicului. Oasele picioarelor şi coada fiind mici, se pot lăsă întregi. Toate bucăţile de carne se lasă în apă rece pentru o jumătate de oră după care se scot şi se pun la fiert într-o oală cu apă rece. Se adaugă o linguriţă de sare şi pe măsură ce se formează spuma, aceasta se înlătură. Se taie mărunt zarzavatul – morcov, ceapă, ţelină şi păstârnac – şi se pun în oală după ce s-a spumuit bine fiertura. Se adaugă bulionul şi se dă un praf de piper. Carnea de miel este fragedă şi va fierbe repede. După o oră se adăugă macrişul tăiat mărunt. Se mai fierbe 10 minute, se opreşte focul şi se parfurmează din abundenţă cu leuştean. Cănd se serveşte la masă, fiecare îşi acreşte porţia după cum doreşte. Bună primenire îi dă zeama din borcanul cu ardei iuţi şi un parfum de ciuşcă coaptă.
Pasca și cozonacul. Pasca muntenească, de obicei cu brânză de vaci și stafide, este preparată pentru a simboliza bucuria învierii. Cozonacii sunt bogați, cu nucă, cacao sau rahat, fiind făcuți în cantități mari.
Ouăle roșii. Tradiția vopsirii ouălor în roșu este respectată cu sfințenie, existând și obiceiul de a se spăla pe față cu apă neîncepută, în care a fost pus un ou roșu și un bănuț de argint, pentru a fi sănătoși și frumoși tot anul.
Cosul sfințiț. În unele zone din Muntenia, se pregătesc colaci ritualici care sunt aduși la biserică pentru a fi sfințiți. O tradiție inedită în Muntenia este aducerea la biserică, în noaptea de Înviere, a unui cocoș alb. Gospodarul al cărui cocoș cântă primul după ce preotul spune „Hristos a înviat” este considerat norocos și vrednic.
