Melton Mowbray Pork Pies IGP, sunt acoperite de o crusta din aluat de patiserie bombata lateral, care le confera forma bombata caracteristica.
Crusta este de culoare maro auriu si are o consistenta bogata. Carnea de porc, care constituie umplutura, nu este afumata si, prin urmare, are o culoare gri — culoarea carnii de porc prajite. Umplutura este umeda si maruntita foarte fin. Continutul de carne al intregului produs trebuie sa fie de minimum 30 %. Intre umplutura si crusta se afla un strat de aspic. Crusta are un pronuntat gust de produs de patiserie, iar umplutura are o aroma bogata de carne si condimente, in special de piper. Placintele nu trebuie sa contina coloranti artificiali, arome sau conservanti. Dimensiunea si greutatea acestor produse variaza de la magazin la magazin, fiind comercializate in diverse puncte de vanzare, cum ar fi macelariile traditionale, supermarketurile, magazinele de delicatese si magazinele de produse alimentare.
Pentru obținerea plăcintei Melton Mowbray Pork Pie se pot utiliza numai urmatoarele ingrediente: carne proaspata de porc. sare; slanina si/sau grasime; faina de grau; gelatina si/sau aspic din oase de porc; apa; mirodenii. Se amestecă ingredientele necesare pentru prepararea aluatului. Acesta se modeleaza in forma de disc si capace aferente, dupa care se lasa la dospit. Carnea de porc se taie bucati sau se toaca si se amesteca cu celelalte ingrediente necesare pentru prepararea umpluturii. Discurile de aluat se „fixeaza” cu ajutorul unor inele sau se modeleaza in jurul unui cilindru sau a altui suport de forma similara. Umplutura se distribuie in mai multe parti, care se aseaza pe aluatul ce va constitui baza placintelor. Deasupra se aseaza capacele predecupate sau pur si simplu aplatizate, care se indoaie pentru a se fixa mai bine de marginile formei. Unele placinte sunt modelate manual, in timp ce altele sunt ornate printr-o gofrare manuala. Placintele se scot apoi din forme si se aseaza pe o tava de copt, fara niciun suport. Unele placinte se pot congela in aceasta stare si se pot depozita pentru a fi coapte mai tarziu sau vandute pentru a fi coapte acasa. Placintele se pun apoi la cuptor pana ce crusta capata o culoare maro-auriu. Odată scoase din cuptor, se lasa la racit si se adauga aspicul. In continuare, se lasa sa se raceasca la o temperatură de sub 8 °C. In aceasta faza, placintele pot fi ambalate, adaugandu-se codul de date in vederea vanzarii, sau pot fi lasate neambalate. Apoi se aseaza intr-o incapere racoroasa pana la vanzare. Unele dintre ele se vand calde in primele patru ore dupa adaugarea aspicului. Placintele se comercializeaza in diverse puncte de vanzare, de la supermarketuri si pana la propriile magazine ale producatorilor.
Incepand cu secolul al XVI-lea, terenurile din jurul orasului Melton Mownbray au cunoscut o parcelare intensiva, care a condus la disparitia din peisaj a campiilor deschise, ce au fost inlocuite de pasunile ingradite, tipice zonei rurale din East Midland. Dupa ingradirea pasunilor, gardurile au devenit locuri in care se ascundeau vulpile. Ca urmare, populatia de vulpi a crescut considerabil. Pentru a controla cresterea numarului de vulpi, s-a recurs la cainii de vanatoare. Acesti caini erau controlati de vanatori calare, fapt care a condus la dezvoltarea vanatorii de vulpi ca sport de toamna/iarna. Catre jumatatea secolului al XVIII-lea, vanatorii de vulpi sezonieri au inceput sa isi concentreze activitatea de vanatoare in jurul orasului Melton Mowbray. In timpul lunilor de toamna si de iarna se taiau porci din carnea carora se pregateau pork pies. Servitorii care insoteau vanatorii isi umpleau buzunarele cu aceste placinte de carne de porc, pentru a le manca pe post de gustare in timp ce mutau caii dintr-un oras in altul, dupa dorinta bogatilor vanatori. Nu dupa multa vreme, aceste placinte taranesti, simple si gustoase, au atras atentia calaretilor vanatori care, la randul lor, au inceput sa le poarte in buzunare si tasti pentru a le manca in timpul vanatorii. Bogatilor vanatori sezonieri le-au placut atat de mult placintele gustoase care li se serveau dimineata la micul-dejun, incat au dorit sa li se serveasca chiar si in cercurile londoneze pe care le frecventau.
In 1831, Edward Adcock a inceput sa „exporte” placintele de carne de porc din Melton Mowbray in Londra cu ajutorul diligentei care calatorea zilnic intre Leeds si capitala. Astfel a inceput comercializarea si promovarea placintei Melton Mowbray pork pie. Apoi a aparut calea ferata, care a transformat dramatic industria. In locul diligentelor trase de cai care calatoreau zilnic la Londra si in alte mari orase, placintele erau acum transportate in vagoane pe calea ferata. In apropierea garii din Melton Mowbray s-au construit diverse patiserii, iar placintele au inceput sa fie transportate in tot Regatul Unit si chiar in Australia, Noua Zeelanda si Africa de Sud, in calele frigorifice ale navelor care se intorceau in aceste tari. Faima placintelor a continuat sa se raspandeasca si, incepand cu 1870 si pana la trecerea in noul secol, industria a inregistrat un avant extraordinar. Interesul pentru aceste placinte a scazut dupa cel de al doilea razboi mondial. In ultimii ani, placintele Melton Mowbray Pork Pies au retinut atentia a diverse sectoare. Ghidul turistic international Lonely Planet aminteste de Melton Mowbray descriindu–l ca orasul „care a dat lumii cea mai buna placinta de carne de porc sub soare”. Popularitatea renascuta a produsului a fost demonstrata in 1996, cand ducele de Gloucester i-a facut publicitate in timpul unei vizite in magazinul unui producator, fiind fotografiat pentru un articol de ziar in timp ce gusta Melton Mowbray pork pie. Melton Mowbray Pork Pies se disting in mod clar de celelalte placinte de carne de porc prin modul in care sunt ambalate, prezentate si comercializate in diversele puncte de vanzare. Melton Mowbray Pork Pie Association a fost infiintata in 1998 pentru a reuni toti producatorii din aria indicata, cu scopul de a asigura protectia produsului autentic Melton Mowbray Pork Pie si de a informa consumatorii cu privire la originea produsului.