Denumirea „Bratislavský rožok” este utilizată exclusiv pentru a desemna acest tip special de produs fin de panificație sau de patiserie.
Denumirea slovacă „Bratislavský rožok” a început să fie folosită aproximativ în anul 1920, după ce orașul Pressburg, care, la acea dată, făcea parte din Cehoslovacia și era capitala Slovaciei, a fost redenumit Bratislava. Începând din acei ani, numele produsului de patiserie a fost adaptat la noul nume al orașului, devenind astfel „Bratislavský rožok”. După adoptarea noului nume al orașului, termenul Kipfel a început să fie folosit în Austria, în locul celui obișnuit de Beugel, împreună cu vechiul nume al orașului. Acest obicei s-a păstrat în Austria până în zilele noastre. De aceea, se recomanda denumirea „Pressburger Kipfel” ca versiune germană. Denumirea utilizată inițial în limba maghiară a fost Pozsonyi patkó, tradus Bratislavská podkovička („potcoavă de Bratislava”). Conform informațiilor actuale provenite de la mai mulți patisieri și cofetari maghiari, în special din Budapesta, acest produs este fabricat și comercializat sub denumirea de „Pozsonyi kifli”, care se traduce prin „Bratislavský rožok”, numele orașului fiind utilizat din 1918.
Aluatul rezultat din amestec se lasă la dospit 30-40 de minute. După ce volumul aluatului a crescut în mod vizibil, aluatul se mai frământă o dată rapid și se separă apoi în bucăți din care se formează bile. După ce crește timp de 15-20 de minute, acestea se întind în fâșii eliptice de 12-15 cm lungime (pe axa cea mai lungă). Fâșiile de aluat întinse trebuie să aibă grosimea de 2-3 mm. Pe aceste fâșii se pun bucăți cilindrice de umplutură din semințe de mac sau nucă, după care fâșiile se rulează sub forma unor cilindri cu lungimea de 12-15 cm, cu diametrul descrescător dinspre centru spre capăt. După înfășurarea umpluturii în aluat, acesta trebuie unit în mod uniform într-un punct care trebuie să se afle pe partea de dedesubt a produsului atunci când acesta este modelat în formă de corn pe tava de copt. Atunci când se folosește umplutură din semințe de mac, produsul este modelat sub formă de potcoavă, iar când se folosește umplutură de nucă, în forma literei C. Formele trebuie să fie suficient de diferite pentru a se vedea clar, dintr-o privire, ce umplutură conțin.
Umplutura din semințe de mac se prepară cu ajutorul apei fierbinți. Umplutura se prepară prin dizolvarea zahărului într-o cantitate mică de apă, care apoi se dă în fiert (se poate folosi miere în locul zahărului). La zahărul dizolvat se adaugă treptat semințele de mac măcinate amestecate cu laptele praf, cu pesmetul dulce și cu stafidele, amestecând încontinuu. Se fierbe până se obține o masă destul de consistentă. Umplutura din semințe de mac se răcește, după care se adaugă din plin coajă proaspătă de lămâie răzuită sau pastă de lămâie, cu puțin zahăr vanilat, dacă este nevoie. Umplutura de nucă nu se fierbe, ci numai se amestecă miezul de nucă pisat cu zahăr (sau miere), stafide, lapte praf, apă fierbinte, zahăr vanilat și scorțișoară măcinată. Maximum 10 % din greutatea miezului de nucă pisat poate fi înlocuit cu pesmet dulce. Ambele umpluturi trebuie să fie suficient de consistente după răcire încât să se poată forma biluțe cu mâna. Produsele modelate se pun în tava de copt și se ung cu ou întreg sau doar cu gălbenuș de ou. Produsele se coc fără abur la o temperatură de 180-200 °C. Timpul de coacere depinde de greutatea produselor. Pentru produsele de 40-50 g, timpul de coacere este de 10-12 minute, iar pentru cele de 50-60 g, de 15 minute.