În judetul Hunedoara, se află una dintre cele mai originale, mai unitare și mai conservatoare zone etnofolclorice din România, cunoscută sub numele de Ținutul Pădurenilor.
Ţinutul Pădurenilor se întinde pe versantul estic al Munţilor Poiana Ruscă, între Valea Cernei şi Valea Mureşului, cuprinde 40 de sate şi cătune, dintre care 33 sunt aşezate pe culmile dealurilor netede şi despădurite, între alătura de 600 m şi 1. 100 m, pe celelalte, vă 100 m. Florese, Runcu şi Zlaşti. Locuitorii au fost numiți „pădureni” de vecinii lor din Țara Hațegului și din celelalte zone limită pentru faptul că întreg ținutul este înconjurat de păduri și nu poți ajunge aici, din orice parte ai venit, fără să traversezi sau pădure.
Pădurenii sunt recunoscuți, în primul rând, pentru prelucrarea artistică a lemnului și a metalelor neferoase (bronz, alamă și cositor). Obiectele de artă făurite de aceștia meșteri au fost podoabele femeiești, purtate în jurul taliei: „balții”, „cheile pe chici”, lănțișoare cu chei și inele, „zalele”. Iară cheile, arătau cinstea și curăția și erau o fală pentru femeile proaspăt măritate. Pădurenii au creat și obiecte utilitare sau ceremoniale din lemn p e care le-au înnobilat, decorându-le cu cositor.
Cartea de identitate a pădurenilor este portul lor inconfundabil. Portul bărbătesc pădurenesc sunt trăsături comune cu portul din zonele limitrofe, mai apropiate sau mai îndepărtate, piese de bază fiind cămașă și izmenele. Portul femeiesc era diferenţiat după statutul civil: vara, fetele umblau cu capul descoperit, părul fiind împletit în două cozi, dar iarna purtau batic colorat din caşmir („chişchineu”) de preferinţă de culoare roşie, cumpărat din prăvălii. La costumul de sărbătoare nevestele purtau ceapsă (bonetă brodată cu fir de lână).
Dintre cele mai apreciate și mai îndrăgite evenimente locale se remarcă: Nunta pădurenească, prezentată de locuitorii satului Hășdău, comuna Toplița, Pomana lui Sântoader, prezentată de tineri din comuna Lelese, Măsuratul oilor și Colindatul, realizată de gospodarii din satul Feregi, comuna Cerbăl. Cea mai importantă manifestare etnofolclorică a ținutului este Festivalul pădurenilor , organizat anual la Poienița Voinii. După moartea cunoscutului interpret de muzică populară Drăgan Muntean, festivalului și sa conferit numele său.
în Ținutul Pădurenilor orice gospodină știe să facă plăcinte padurenești . Rețeta e una dintre cele mai importante moșteniri de familie. Aluatul trebuie să fie moale, asemeni celui pentru clătite sau lipii. Secretul gustului desăvârşit e coacerea plăcintelor la foc de lemne. Nu e sărbătoarea peste an la care să lipsească de pe masă plăcintele pădurenești. Exista si un f estival al “Placintelor Padurenesti” , ce are loc in luna august la P oiana Rachitelii.