In Vrancea, pe zeci de kilometrii, nu vezi altceva decat vita de vie ruginie si struguri cu tenta de chihlimbar.
In Vrancea, istoria viei si a vinului se pierde in legende lasate mostenite inca de pe vremea lui Stefan cel Mare. Dar mosii care au trait in podgoriile din Vrancea au lasat mostenire si traditiile si obiceiurile legate de munca viei. Legenda spune ca undeva prin anii ’50, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, pancenii serbau inca Tarcolitul Viilor, un ceremonial magico-mitic de inceput de Februar caci, in Calendarul Popular, 1 februarie este rascrucea dintre anii viticoli, ziua in care Anul Vechi Viticol moare si renaste Noul An Viticol. 
Atunci, podgorenii din Panciu, suiti in sanii sau carute, imbracati in port popular si cu fruntile impodobite cu coarde de vita de vie, au plecat la vie, sa dezgroape sticla cu vinul ultimei recolte, ingropata in toamna care tocmai trecuse. Apoi au mers intr-un deal, la o petrecerea pe care o organizau anual si, conform traditiei, au aprins un foc traditional. Au pus pe foc coardele uscate de vie, au baut din vinul dezgropat de la butuc, au mancat, au cantat si au jucat. Numai ca in acel an podgorenii au vazut cum, la zeci de metrii distanta, din pamant iesea fum si, sapand in acel loc, au dat peste intrarea in Hrubele “Stefan cel Mare”, astupate de podgoreni cu sute de ani in urma ca sa nu dea turcii de ele. Iar astazi Hrubele ”Stefan cel Mare” (monument istoric Cod LMI VN-II-m-A-06545 – secolul al XVII-lea) din celebra Podgorie Panciu au devenit o adevarata atractie turistica.
Din Panciu, de la hrube pleaca ”Drumul podgoriilor vrancene”, un drum care serpuieste lin, pe o distanta de aproximativ 72 de kilometri, printre viile nobile din cea mai mare podgorie a Romaniei. 
Vrancea este unica si pentru ca doar aici, pe aceste locuri binecuvantate, sunt atat de multe podgorii celebre. Fie ca vorbim de Podgoria Panciu, fie ca vorbim de Podgoria Odobesti sau de Podgoria Cotesti, toate sunt renumite pentru vinurile sale de exceptie, pentru beciurile in care licoarea lui Bachus este pusa la invechit, dar si pentru istoria minunata a acestor locuri bogate.
Astazi, beciurile din Vrancea ca si alte cladiri istorice din podgoriile Vrancei sunt marturia vie a traditiei de sute de ani existenta aici. Ele s-au transformat in adevarate puncte de atractie turistica, la fel cum drumul care strabate viile din cele trei podgorii ale Vrancei a devenit, el insusi, o atractie turistica.
La Odobesti, in urma cu doua secole, podgoreni celebrii in toata Europa de Est, au construit Biserica “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din cartierul Cazaclii. Toamna, dupa ce mustul se limpezea, negustorii cazaclii din Odobesti stabileau pretul vinului pentru intreaga tara, chiar in fata bisericii sau la targul din centrul orasului care avea loc in fiecare toamna, de Ziua Crucii. Dar tot in Odobesti, gasim Beciul Domnesc (monument istoric Cod LMI VN-II-m-A-06525, secolul al XVI-lea), inscris in Registrul National al Patrimoniului Turistic si pe lista de conservare UNESCO. Beciul Domnesc a fost construit in vremea lui Stefan cel Mare si renovat in timpul domniei familiei Sturza, intre anii 1834-1839. 
Este o crama subterana de 62 metri lungime si 13,4 metri adancime, fiind singurul beci realizat din piatra ponce. In Podgoria Cotesti dragostea fata de vie si vin s-a concretizat si in realizarea unei colectii muzeale particulare a uneltelor agricole traditionale pe care podgorenii le foloseau pentru producerea vinului. In orasele Panciu si Odobesti beciurile alcatuiesc adevarate orase subterane. Pe langa Hrubele ”Stefan cel Mare”, in Panciu mai exista alte doua beciuri monumente istorice. Este vorba despre Beciul Marin Stefan, datat secolul XIX si Beciul Vladoianu, tot din secolul XIX, iar in Odobesti, pe langa Beciul Domnesc, turistii mai pot trece pragul Beciului Bahamat – datat secolul XIX. Istoria vorbeste si despre existenta altor galerii subterane care se ramifica in toate directiile si la Odobesti si la Panciu sau la Focsan.