Ţara Almăjului este o zonă etnografică izolată din sudul județului Caraș-Severin, situată în partea central-sudică a acestuia.
Regiunea este străbătută de râul Nera și include depresiunea intramontană Bozovid, înconjurată de Munții Semenic și Aninei. Almăjul are o populaţie de peste 16 000 locuitori şi cuprinde 16 localităţi principale: Borlovenii Noi (Breazova), Borlovenii Vechi, Pătaş, Putna, Prigor, Prilipeţ, Eftimie Murgu (Rudăria), Bănia, Bozovici, Gârbovăţ, Şopotul Vechi, Lăpuşnicul Mare, Dalboşeţ, Moceriş, Bârz şi Şopotul Nou (Buceaua). Ţara Almăjului a fost dintotdeauna un loc de refugiu şi de rezistenţă în vremuri de asuprire. Almăjul l-a dat pe Eftimie Murgu, figura istorică cea mai de seamă a Banatului. Pentru a ajunge în Almăj există o poarta principală prin Bozovici dinspre Anina, pe Valea Minişului. Cheile Minişului se întind pe 14 km in Parcul Naţional Cheile Nerei –Beuşniţa. La vărsarea pârâului Bigăr în Miniş s-a format o frumoasă „ciupercă de calcar” suspendată peste albia Minişului, numită cascada Bigăr. Cascada s-a numit în trecut Coronini, după numele fostului guvernator al Banatului din secolul al XIX-lea, Johan Baptist Coronini.
Localitatea Bozovici este cea mai importantă aşezare din Ţara Almăjului, fiind numită de localnici „capitala” almăjenilor. A fost atestată documentar în anul 1484, în timpul domniei regelui Matei Corvin. Pentru turişti, localitatea Bozovici este locul unde este ridicat Bustul lui Eftimie Murgu (1805-1870), marele „căpitan” al bănăţenilor în revoluţia din 1848. Localitatea Bozovici este, totodată, centrul spiritual şi cultural spre care duc toate drumurile satelor almăjene, pentru ca tinerii să urmeze Liceul „Eftimie Murgu”, unde se cultivă omenia, înţelegerea, credinţa, bunul simţ şi dorul de casă.
Tara Almăjului poate fi promovata numai prin turismul rural. Fiecare sat, fiecare loc îţi încarcă pentru moment sufletul. La Şopotul Nou (Buceaua) veţi vedea „cotitura” spectaculoasă a Nerei spre chei şi drumul în serpentină, iar in pădurile de la Şopotul Vechi veţi deprinde meşteşugul culegerii răşinii de brad. Dalboşeţul este satul de dor al scriitorilor almăjeni: Ion Marin Almăjan, Iosif Băcilă, Ion Budescu, Nicolae Dolângă. La Moceriş se pot mânca cele mai bune salate şi alte mâncăruri delicioase de melci, după reţete numai de localnici ştiute. Fanfara din Lăpuşnicu-Mare, înfiinţată în 1911, duce faima acestei localităţi, în care există cea mai veche biserică construită din piatră din Ţara Almăjului. Bănia se distinge prin culorile alb-roşu ale portului popular şi prin tradiţii şi frumuseţi autentice.
La Eftimie Murgu (Rudăria) este Rezervaţia mulinologică cu cele 22 de mori cu ciutură. Dăinuirea morilor de la Rudăria până astăzi, este povestea fantastică a ţăranilor almăjeni, a căror nobleţe este bunul simţ. La Rudăria veţi învăţa cum se foloseşte ceaiul de scumpină în tratarea afecţiunilor tubului digestiv, cum se face ceaiul de păducel pentru bolile de inimă, cum se aplică frunza de arnică din apa caldă pe arsuri, sau cum se prepară sucul de crin de apă în cazul insomniilor. Numai la Rudăria se poate mânca „brânza friptă” cu mălai în poiana cu liliac sălbatic. Un loc aparte in Ţara Almăjului, este la Mănăstirea Putna Almăjului, lăcaşul sfânt unde veţi găsi esenţa vieţii: iubire şi credinţă.
Renumitul Festival al Văii Almăjului se organizează anual, în fiecare toamnă, de fiecare dată în altă localitate din Almăj. Ca orice sărbătoare din Banat ţine două sau trei zile. În prima zi se desfăşoară simpozionul „Despre Almăj, almăjeni şi faptele lor”, unde îi puteţi întâlni pe cei mai cunoscuţi „fii ai ţinutului” şi se lansează o monografie a unui sat din „Ţara Almăjului”.
A doua zi, festivalul cultural-artistic începe cu parada portului popular din satele almăjene, când se prezintă costumele specifice zonei etnofolclorice a Văii Almăjului. Se continuă cu concursul formaţiilor artistice din satele almăjene, la care puteţi vedea obiceiuri şi datini care se păstrează autentic, aşa cum au fost mereu, fără influenţe străine. Festivalul se încheie cu recitalul ansamblurilor profesioniste din Banat şi din alte locuri, invitate pentru ca, prin cântec şi joc, „să se promoveze nestematele tradiţionale din Banat.”