Țara Năsăudului este locul în care educația, tradițiile și meșteșugurile au învins timpul!
Ținutul Năsăudului este cunoscut prin frumusețea tradiției folclorice și dragostea pentru valorile naționale cultivate prin școlile locului. Orașul Năsăud este inima „Țării Năsăudului” și a reușit de-a lungul vremii să dea României o parte dintre cele mai ilustre minți, printre care Rebreanu și Coșbuc. Dragostea pentru tradiții a localnicilor a rămas neatinsă și astăzi, Valea Sălăuței și a Someșului fiind împânzite de meșteri populari, de muzee și de ateliere meșteșugărești, intre care se numara patru 'tezaure umane vii': cojocarul Nicolae Bacea din Tureac, creatoarea de costume populare Ana Bodescu din Salva, ultima opincăreasă din județ, Floarea Cosmi din Runcu Salvei, și creatorul de instrumente muzicale Nicolae Sava, din Bistrița.
Devenită Patria Costumului Popular, Țara Năsăudului se poate lăuda cu două recorduri mondiale atestate de Gunnis Book în anul 2017 – Cea mai mare adunare de oameni îmbrăcați în port popular (9643 persoane) și Cel mai mare joc tradițional românesc (9506 persoane). Județul Bistrița-Năsăud are cel mai frumos costum popular din țară, clopul cu pană de păun fiind „piesa de rezistență” a costumului popular bărbătesc, element unic în istoria populară din România. Pentruca in Țara Năsăudului costumul popular este la el acasă, în localitatea Salva se afla deschis un muzeu privat al costumului popular.
Obiceiurile populare s-au constituit în relaţie cu sărbătorile creştine, sau paleocreştine, cu viaţa agrară din cele patru anotimpuri şi cu viaţa pastorală, asigurând o cupolă magică şi spirituală unor evenimente din viaţa comunităţii. Craii de la Mocod este un obicei care face parte din ciclul sărbătorilor populare de primăvară, fiind înrudit cu “Plugarul”, “Tânjaua” şi “Ieşitul întâi la arat”, ceremonii agrare practicate în zona Maramureşului. George Coşbuc referindu-se la originea “Crailor” a apreciat că este un obicei specific războinic, aducând aminte de felul cum îşi aleg popoarele primitive căpeteniile lor, la echinoxiul de primăvară. În ţinutul Năsăudului, obiceiul “Crailor” este prezent numai la Mocod şi se performeză în cele trei zile de sărbători ale Paştelui.
Există obiceiuri legate de ciclurile vieţii omului care sunt amplificate de către comunitate în serbări sau festivaluri. Cel mai cunoscut dintre acestea este legat de obiceiul nunţii: Festivalul Judeţean de Folclor “Alaiul Nunţilor de pe Valea Bârgăului”. În cadrul acestul festival sunt prezentate diferite secvenţe din ceremonialul de nuntă în forma specifică Văii Bârgăului: peţitul miresei, “tocmala”, strigături la mire şi la mireasă, “jocul miresei în bani”, “strigătura la găină”, “datul colacului la soacră”, “datul cămăşii la mire”.
Astazi, Tara Nasaudului se poate mandri cu numeroase Puncte Gastronomice Locale, fiecare nascut din dragoste pentru traditie si din dorinta de a pastra vie ospitalitatea satului romanesc. Un preparat traditional din zona este cunoscuta Placinta dun Runcu. Se spune că o femeie din sat pregătea bucatele pentru o nuntă şi, pentru că îi mai rămăsese aluat şi brânză, le-ar fi folosit, rezultând astfel plăcinta de Runc. De atunci, toate femeile din sat au început să prepare această plăcintă pe care vizitatorii o pot degusta la toate sărbătorile din sat.
Pentru această plăcintă e nevoie de făină, brânză de vacă şi brânză de oaie, două – trei ouă, drojdie şi praf de copt. Prepararea este simplă. În făina pe care o vom frământa se face, la mijloc, o groapă în care se pregăteşte plămădeală, cum se spune prin partea locului. Aceasta înseamnă că se pun ouăle, drojdia şi puţin zahăr, apoi se frământă făina, cu apă şi se lasă la dospit. Separat se pregăteşte umplutura. Se fărâmiţează brânza de vacă, la fel procedăm şi cu brânza de oaie, o brânză ustunoaie pentru că este puţin iute şi pişcă pe limbă. Amestecăm brânza cu puţin praf de copt. După ce a dospit, întindem aluatul care trebuie să nu fie mai gros de un deget, întindem umplutura deasupra, după care se rulează şi se pune într-o tavă unsă cu puţin ulei. Se lasă la dospit pentru circa un sfert de oră, apoi se bagă în cuptor, la copt. Se taie şi se poate servi.