Între Cluj și Huedin se întinde o microregiune, cu sate unde se găsesc porți sculptate, case străvechi, obiceiuri autentice și dansuri tradiționale.
Acestei microregiuni, maghiarii îi spun Kalotaszeg, românii, Țara Călatei. Este zona care se întinde, în lung, între Cluj-Napoca și Huedin și, în lat, de la platourile înalte ale Apusenilor clujeni, până pe văile Nadășului și Almașului. În total sunt 40 de sate si comune, majoritatea românești, unele mixte și câteva preponderent maghiare, unde se păstrează o arhitectură specifică, tradiții comune, dar și porturi și dansuri caracteristice.
Plecând din Cluj spre Huedin, trecem prin comuna Mănăstireni, Dângău Mare, Mărceşti, pentru a ajunge în zona platourilor muntoase, cu peisaje spectaculoase, atât vara cât și iarna. Cel mai cunoscut platou montan de acest tip este cel de la Mărișel, dar și între Mărcești și Râșca. De-a lungul drumului, țăranii scot pe tarabe improvizate bunătăți gătite în gospodării, după rețete ancestrale. Cartofi, dulcețuri, siropuri, sucuri naturale, murături, lactate, etalate pentru turiștii care merg spre munți. Piesa de rezistență a ofertei sunt cartofii de Râșca, netezi și lucioși, și „ciolomada” de casă. Cea din urmă e un soi de murături asortate, ardei, ceapă, gogoșari, în cea mai mare parte, după o rețetă maghiară (csalamádé), îmbunătățită de gospodinele românce.
Tara Călatei este dintre cele mai frumoase zone etnografice din România, un loc unde tradiţia încă se trăieşte şi se simte la fiecare pas. Mozaicul cultural al acestei regiuni vibrează prin porturile populare, aromele bucătariei şi ospitalitatea oamenilor. Aici, fiecare reţetă spune o poveste despre locuri şi obiceiuri, iar fiecare tradiţie devine un fir nevăzut care leagă generaţii. La Izvoru Crişului, turiştii pot vizita Biserica Reformat-Calvină, considerată monument istoric. Brodăria şi sculptura în lemn sunt meşteşuguri transmise din generaţie în generaţie la Izvorul Crişului. Meşterii de aici sunt renumiţi în toată ţara pentru priceperea lor, dar şi pentru dorinţa de a transmite ce au învăţat de la bunici, viitoarelor generaţii.
Una dintre cele mai frumoase destinații turistice este comuna Sâncraiu, o comunitate care și-a păstrat intact specificul arhitectural. Casele vechi sunt decorate cu o adevărată dantelărie din lemn, care amintește de perioada Imperiului Austriac. În Sâncraiu sunt mai mult de 40 de pensiuni, care atrag turiști din Ungaria, Canada sau Regatul Țărilor de Jos. O șură din lemn găzduiește numeroase evenimente culturale și petreceri. Localnicii sunt mândri de gastronomia locală, în special de un gulaș condimentat cu ierburi aromatice locale, de pălinca pe care o produc ori de lichiorurile preparate din fructele de pădure recoltate de pe dealurile din jurul satului.
Ciorba de agrișe cu ciolan afumat este una dintre delicatesele culinare ale regiunii. Această ciorbă se prepară cu ciolan afumat, gătit lent, pentru a-i conferi frăgezime și agrișe proaspete, care adaugă o notă acrișoară. Se completează cu morcovi, rădăcini de pătrunjel și ardei roșu, iar la final se îngroașă cu un amestec de lapte, smântână și făină, fiind servită fierbinte cu frunze de pătrunjel. Pe lângă ciorba de agrișe, Țara Călatei este faimoasă pentru produsele sale tradiționale precum Brânza de Calata, făcută din lapte de oaie sau de capră. Vizitați Țara Călatei pentru a explora bogăția culturală și gastronomică a acestei regiuni unice și participați la evenimente locale precum Balul Strugurilor și Festivalul Măceșelor pentru a experimenta ospitalitatea și tradițiile locale.