Maiestrie in arta tesutului traditional in judetul Cluj


Peste 100 de localnici din sate din judetul Cluj au venit imbracati in cele mai frumoase costume traditionale, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la ceremonia la care Fundatia World Vision Romania le-a inmanat certificate ce atesta maiestria lor in arta de a tese traditional, la razboiul manual.

Maria Barz din Baisoara i-a impresionat pe cei prezenti prin camasa facuta de ea si brodata in intregime. “Am lucrat un an şi ceva la ea, dar am terminat-o. O port cu mult drag”, spune Maria Barz, adaugand ca si poalele costumului sunt facute tot de ea, din postav de casa.

Referindu-se la cursul de tesatorie la razboiul manual, pe care l-a urmat alaturi de ceilalti 113 participanti la proiectul “Atelierul de mestesuguri”, derulat de Fundatia World Vision Romania, Asociatia pentru Sprijinirea Dezvoltarii Rurale Dezmir si Ascendo SRL, cu finantare din Fondul Social European, Maria Barz a aratat ca pregatirea i-a fost folositoare. “Imi place arta populara de mic copil. In satul nostru Baisoara, la sarbatori, de Pasti si de Rusalii mai ales, femeile in varsta se imbraca in portul popular strabun. Mamele fac costume populare minunate pentru copiii lor. Si sa stiti ca de Craciun si noi, femeile, am fost la colindat. Avem si un ansamblu folcloric in comuna, se numeste “Baisanca”. Traditia nu se va pierde, Doamne ajuta!”, spune, cu incantare, Maria Barz.

La randul sau, Ana Kelemen din satul Mera a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, ca poarta un costum mostenit de la bunica sa, vechi de peste 100 de ani. “Camasa este din catifea verde si are o decoratie din margelute si paiete. Laibarul sau pieptarul este ornat cu broderii manuale, cu flori. Sortul sau fota are sigur mult peste un secol. La brau, sortul este cusut de mana, pare sa fie tesut la razboi, dar este lucrat de mana, cu acul, foarte strans. Si fusta este tot atat de in varsta ca si celelalte piese. Toate si-au pastrat culoarea si frumusetea. Eu sunt mandra sa port acest costum”, a spus Ana Kelemen, amintind ca localnicii din Mera sunt vestiti pentru produsele lor lactate. Laptele de bivolita este foarte sanatos si gospodarii din Mera vin la Cluj-Napoca sa isi vanda cele mai bune produse lactate din Romania”, sustine Ana Kelemen.

Un fost profesor de matematica, Augustin Nistor, de 52 de ani, din satul Sandulesti, care a renuntat de mai multa vreme la catedra, spune ca s-a specializat in tesutul traditional la razboiul orizontal manual. “Placerea de a ne perfectiona in mestesuguri traditionale este fireasca. Noi avem o asociatie la Sandulesti care promoveaza traditiile si arta de a lucra manual diferite obiecte, precum inaintasii din secolele trecute. La noi s-au pierdut multe dintre obiceiuri, iar asociatia noastra se straduieste sa le readuca la viata”, spune fostul profesor, imbracat intr-un frumos costum popular. Poarta cizme de piele croite demult, de batrani priceputi in prelucrarea pieilor, din sat. “Cursul pe care l-am urmat ne ajuta sa deschidem un atelier la noi în sat. Am facut deja rost de razboaie manuale de tesut si ne apucam de treaba”, a mai spus Augustin Nistor.

Din Dezmir a venit la festivitatea de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei si Viorica Duca, imbracata intr-un costum popular mostenit de la mama sa. “Camasa mea are peste 100 de ani si la marile sarbatori o imbrac cu o placere deosebita. Este valoroasa prin broderiile manuale. Noi vorbim mereu in sat cum pot fi readuse la viata obiceiurile de demult. Facem sezatori in sat, ca pe vremuri”, a explicat Viorica Duca, de 63 de ani, dornica sa antreneze cat mai multi tineri in actiuni menite sa readuca la viata obiceiurile cu care lumea satelor s-a mandrit.

La “Atelierul de mestesuguri” derulat de Fundatia World Vision Romania s-au inscris femei si barbati, tineri si varstnici in cautarea unui loc de munca, persoane casnice sau care se ocupa de agricultura in propria gospodarie. Proiectul a inceput in luna aprilie 2012 si se va incheia in luna martie a acestui an.

ziarulfaclia.ro


Cautare