Ținutul Sașilor, cunoscut istoric ca și Pământul Crăiesc, reprezintă o zonă istorică extinsă în sudul și sud-estul Transilvaniei, unde sașii s-au așezat începând cu secolul al XII-lea.
Tinutul Sasilor cuprinde scaunele Sibiu, Brasov si Bistrita. Zona Sibiului (Șapte Scaune), a fost prima și cea mai importantă zonă de colonizare, incluzând orașul Sibiu (Hermannstadt). De scaunul Sibiu apartin alte scaune mai mici, respectiv Nocrich, Cincu, Rupea, Sighisoara, Medias, Seica Mare, Talmaciu, Seliste, Miercurea, Sebes si Orastie. Zona Brașovului (Țara Bârsei), este o altă regiune cheie, cu orașul Brașov (Kronstadt) ca centru principal, iar Zona Bistriței (Nösnerland), este o enclavă mai nordică de așezări săsești.
Sașii au fost colonizați de regii Ungariei pentru a apăra granițele și a dezvolta economic regiunea, primind privilegii semnificative, inclusiv autonomie administrativă, prin documente precum Diploma Andreeană din 1224. Moștenirea lor culturală notabilă este vizibilă și astăzi prin numeroasele biserici fortificate, multe dintre ele fiind incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Sașii au o istorie bogată de peste 800 de ani în România și cultura lor este celebrată prin festivaluri anuale, precum Haferland, care se desfășoară pe parcursul unei săptămâni în Transilvania, sau Kronenfest (Festivalul Coroanei). In prezent sasi au intalniri si adunări anuale în diaspora, cum ar fi cea de la Dinkelsbühl, Germania. In România, sașii sunt reprezentați politic de Forumul Democratic al Germanilor din Romania (FDGR/DFDR).
Trăind continuu timp de secole într-o regiune culturală diversă, cultura lor regională a influențat și pe cea a romanilor si maghiarilor din Transilvania și vice-versa. Moștenirea culturii săsești din România este prezentă în arhitectura locală a multor sate și orașe transilvănene, precum și în bucataria romaneasca, deoarece anumite feluri de mâncare de origine germană sunt împărtășite între culturile celor două popoare.
Supa de mere sau așa-zisa ciorbă de friptură (Brodelawend), ciorba de miel cu chervar servită de Paști, găluștele din cartofi (Knodel), lebărvurstul, sosurile acrișoare de mere, vișine și agrișe servite cu fripturi, Hetschumpetsch-ul, prăjitura Hildenburg, hecleșul (Hanklich), felurite keksuri și turta dulce cu miere împărțită copiilor de Crăciun, cremeșul sau gogoșile aburinde servite de carnaval (Fasching), prăjitura cu rubarbură sunt câteva dintre mâncărurile delicioase nelipsite din meniurile gospodinelor săsoaice. Datorită dezvoltării agro-turismului, bucătăria săsească este tot mai mult redescoperită, iar bunătățile ca la Oma acasă încântă și astăzi.