In judetul Hunedoara, se află una dintre cele mai originale, mai unitare şi mai conservatoare zone etnofolclorice din România, cunoscută sub numele de Ţinutul Pădurenilor.
Ţinutul Pădurenilor se întinde pe versantul estic al Munţilor Poiana Ruscă, între Valea Cernei şi Valea Mureşului, cuprinde 40 de sate şi cătune, dintre care 33 sunt aşezate pe culmile dealurilor netede şi despădurite, între altitudinea de 600 m şi 1.100 m, iar celelalte şapte, pe văile unor râuri: Cerna, Vălăriţa, Florese, Runcu şi Zlaşti. Locuitorii au fost numiţi „pădureni” de vecinii lor din Ţara Haţegului şi din celelalte zone limitrofe pentru faptul că întreg ţinutul este înconjurat de păduri si nu poţi ajunge aici, din orice parte ai veni, fără să traversezi o pădure.
Pădurenii sunt recunoscuţi, în primul rând, pentru prelucrarea artistică a lemnului si a metalelor neferoase (bronz, alamă şi cositor). Obiectele de artă făurite de aceşti meşteri au fost podoabele femeieşti, purtate în jurul taliei: „balţii”, „cheile pe chici”, lănţişoare cu chei şi inele, „zalele”. Iară cheile, arătau cinstea şi curăţia si erau o fală pentru femeile proaspăt măritate. Pădurenii au creat si obiecte utilitare sau ceremoniale din lemn pe care le-au înnobilat, decorându-le cu cositor.
Cartea de identitate a pădurenilor este portul lor inconfundabil. Portul bărbătesc pădurenesc are trăsături comune cu portul din zonele limitrofe, mai apropiate sau mai îndepărtate, piesele de bază fiind cămaşa şi izmenele. Portul femeiesc era diferenţiat după statutul civil: vara, fetele umblau cu capul descoperit, părul fiind împletit în două cozi, dar iarna purtau batic colorat din caşmir („chişchineu”) de preferinţă de culoare roşie, cumpărat din prăvălii. La costumul de sărbătoare nevestele purtau ceapsă (bonetă brodată cu fir de lână).
Dintre cele mai apreciate și mai îndrăgite evenimente locale se remarcă: Nunta pădurenească, prezentată de locuitorii satului Hăşdău, comuna Topliţa, Pomana lui Sântoader, prezentată de tinerii din comuna Lelese, Măsuratul oilor şi Colindatul, realizate de gospodarii din satul Feregi, comuna Cerbăl. Cea mai importantă manifestare etnofolclorică a ținutului este Festivalul pădurenilor, organizat anual la Poieniţa Voinii. După moartea cunoscutului interpret de muzică populară Drăgan Muntean, festivalului i s-a conferit numele său.
în Ținutul Pădurenilor orice gospodină știe să facă plăcinte padurenesti. Rețeta e una dintre cele mai importante moșteniri de familie. Aluatul trebuie să fie moale, asemeni celui pentru clătite sau lipii. Secretul gustului desăvârşit e coacerea plăcintelor la foc de lemne. Nu e sărbătoare peste an la care să lipsească de pe masă plăcintele pădurenești. Exista si un festival al “Placintelor Padurenesti”, ce are loc in luna august la Poiana Rachitelii.