In satul Ardan, comuna Şieu (judeţul Bistriţa-Năsăud), majoritatea locuitorilor practică agricultură şi sunt membrii-un grup de producatori.
Satul Ardan are aproape 750 de suflete, dar se diferențiază de restul localităților din Bistrița-Năsăud, pentru ca în peste 95% din gospodării se practică agricultură și zootehnie ecologică. Promotorul agriculturii ecologice este Petru Cătinean, un fost profesor de fizică, care conduce Grupul de producători Ardan. El se află în spatele unui sistem de sterilizare a laptelui care se folosește de razele ultraviolete, dar și în spatele producătoare în județ a unei specialități de brânză spaniolă. Cătinean a început să experimenteze agricultura eco în 2008, acum aproape 10 ani. Oamenii din Ardan oricum nu erau adepții îngrășămintelor chimice pentru fructe și legume și nici animalele nu erau hrănite cu furaje cu chimicale.
Singurul îngrăşământ folosit era cel natural, de la animalele din gospodărie. Petru Cătinean a insistat ca lucrurile să se facă ecologic la standarde europene, iar oamenii să primească subvenții pentru agricultura bio și să-și poată vinde produsele ca fiind bio. As a se face că, în doar câțiva ani, mai bine de 95% dintre gospodării aveau platforme betonate și fose septice pentru stocare dejecțiilor animale. De aici gunoiul ajunge pe păşunile de unde se hrăneau animalele. Sătenii din Ardan au reuşit astfel să aibă tot lanţul: fructe şi legume eco şi produse de la animale eco.
În Bistriţa-Năsăud există doar trei sate unde agricultura ecologică se practică şi se valorifică nivelul – Cuşma, Ardan şi Lunca. În niciunul din aceste sate proporția de gospodării dotate stabilită pentru agricultură ecologică nu este atât de mare ca în Ardan. Țăranii de aici vând laptele la fabrica de lapte CarmoLact Monor, printre puținele țări care comercializează și lapte eco. Astfel, pe lângă subvenția bună pentru agricultură ecologică, locuitorii satului Ardan pot să vândă și laptele mai scump. Petru Cătinean atrage atenția însă că, țăranii sunt descurajați să mai obțină certificate eco din cauza faptului că unele firme de certificare și inspecție nu și-ar face bine treaba, iar oamenii ar fi fost nevoiți să dea subvențiile ecologice înapoi.