Muzeul Satului Bănățean va înregistra la OSIM marca „Țăranul smart”, un exemplu european de anti-risipă și o „cultură a puținului”
Muzeul Satului Bănăţean (MSB) din Timişoara va înregistra la OSIM marca „ţăranul smart”, care va promova inteligenţa şi comportamentul bănăţeanului bănăţean la nivel european împotriva risipei, în această fel instituţie de cultură contribuind la păstrarea valorilor tradiţionale şi la transmiterea acestora din generaţie în generaţie, transmite Agerpres.
Muzeograful MSB Timişoara, Borco Ilin, a declarat, pentru AGERPRES, că vorbim despre un branding identitar utilizat mai multe tehnici de promovare culturală. „ Trebuie să-i găsim un număr adecvat acestui loc în care au înviat bunicii și vom înregistra la OSIM această denumire „țăranul smart”, care este atât de concludentă și de cuprinzătoare. gândul la acest uriaş care s-au numit bunicii ”, afirmă Borco Ilin.
La rândul său, Camelia Burghele, etnolog și antropolog cultural al MSB Timișoara, a declarație, pentru AGERPRES, că țăranul bănățean a știut întotdeauna să drămuiască fiecare lucru din gospodăria proprie, de la textilele uzate din care își vor ține seama, covoare până la conservarea cărnii din porcul, pentru tot felul de îngrijire a ignatului alimente) locul cel mai valoros al casei. În acest sens, țăranul bănățean tradițional a devenit, în conceptul zilelor noastre, „țăranul smart”, anti-risipă și cu șpaisul bogat.
„ Într-o comunitate care are nevoie atât de mare de repere culturale, într-o lume atât de globalizată și de industrializată, muzeul trebuie să fie racordat la maximum cu comunitatea. carnea pentru a ajunge la toamna viitoare, oamenii mergeau la sapă, la coasă cu carnea de la Ignat, la sfârşitul de săptămână. se făceau sarmalele din carnea porcului sacrificat de Ignat. Mie, ca antropolog, îmi place să numesc acest ţăran priceput ca fiind ţăranul smart, pentru că este un ţăran deştept, iscusit, care îi umbla mintea. Spre deosebire de noi, urbanii de azi, țăranul din satul tradițional, care lucrează fizic de dimineață până la seara, nu avea vreme să dea rateuri și nici să se piardă în tot felul de lucruri inutile. De aceea, țăranul trebuia să fie smart, el experimenta tot felul de lucruri, inventa, reține și perpetua ceea ce este bun din generație în generație, și astfel se formează un soi de manual al țăranului, un know-how, a ști a face totul așa cum trebuie. De aceea cred că putem folosi acest termen de smart care nu este valabil doar pentru toată viața modernă tehnologizată de azi, ci este valabil și pentru țăranul smart. Nicăieri șpaisul nu a fost mai bine garnisit ca în Banat și era de o bogăție aparte. Porcul tăiat la Ignat era m are și se gestionează foarte bine, preparate din carnea de porc erau foarte bine cotate”, spune Camelia Burghele.