"Zona albastră" în România se referă la anumite zone geografice unde locuitorii ating vârste de peste 90 sau chiar 100 de ani, similar cu regiuni recunoscute pentru longevitate, precum Sardinia.
Un proiect al Senatului Științific își propune să cartografieze aceste zone și să analizeze factorii care contribuie la longevitatea locuitorilor lor. Mai exact, unele comune din județul Buzău au fost identificate ca fiind zone cu o concentratie mare de persoane foarte în vârstă, depășind 90-100 de ani. Aceste zone sunt studiate pentru a înțelege mai bine stilul de viață, obiceiurile alimentare și factorii de mediu care pot juca un rol în longevitate. Scopul este de a identifica și înțelege motivele pentru care oamenii trăiesc atât de mult în aceste zone și de a folosi aceste informații pentru a promova o îmbătrânire sănătoasă în alte regiuni. O serie de documentare video, realizată iniţial printr-un parteneriat cu DigiWorld şi continuată apoi de Asociaţia Ţinutul Buzăului, dezvăluie o pondere neobişnuită a vârstnicilor în câteva comunităţi din Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului.
Potrivit Asociaţiei Ţinutul Buzăului, datele primăriei din comuna Mânzăleşti, din Valea Slănicului, arată că, din cei 2000 de locuitori ai zonei, 40 au vârste de peste 90 de ani, ceea ce reprezintă circa 2% din populaţie. Această incidenţă este una neobişnuită, sunt de părere specialiştii din cadrul organizaţiei, fiind de 4 ori mai mare comparativ cu media naţională din România, unde, potrivit ultimului recensământ, din populaţia totală de 19,053 de milioane de locuitori, 102.000 de persoane sunt trecute de 90 de ani, respectiv 0,5 din populaţie. "Procentul din Mânzăleşti este comparativ cu cel din faimoasele 'zone albastre' precum Icaria, din Sardinia, sau peninsula Nicoya, din Costa Rica. Dacă aceste locuri îndepărtate au fost deja intens mediatizate, Mânzăleştiul şi Valea Slănicului sunt o revelaţie şi un secret încă nespus, numai bun de descoperit", informează Asociaţia Ţinutul Buzăului.
Stilul de viaţă sănătos, încă profund legat de ritualurile agricole şi de tradiţii vechi, consumul de alimente curate cultivate în grădină, munca, postul, toate încununate de aerul curat de munte, sarea, relieful şi pădurile care înconjoară satele din Ţinutul Buzăului par că sunt cele care au contribuit la prelungirea vieţii oamenilor dincolo 100 de ani, o bornă nesperată în zilele de astăzi. Mâncărurile tradiționale din Ținutul Buzăului sunt diverse și bogate în arome, reflectând bogăția culinară a regiunii. Printre preparatele specifice se numără: babicul, cârnații de Pleșcoi, pastrama, covrigii de Buzău, și diverse produse lactate, precum cașcavalul de Penteleu. De asemenea, vinurile de Dealu Mare și țuica de prune sunt băuturi specifice zonei.
Iată câteva preparate tradiționale mai detaliate:
Babicul: Un preparat specific, posibil o tocană sau o mâncare cu carne, al cărei nume sugerează o rețetă veche și autentică.
Cârnații de Pleșcoi: Un tip de cârnați specifici zonei, renumiți pentru gustul lor intens și picant.
Pastrama: Un preparat din carne, probabil afumată sau uscată, specific zonei Buzăului.
Covrigii de Buzău: Un tip de covrigi renumiți pentru gustul lor și specificul zonei.
Cascavalul de Penteleu: Un tip de brânză produsă în zona Penteleu.
Vârzobul: Un preparat culinar local, al cărui conținut exact nu este specificat dar se menționează că este o specialitate a zonei.
Bulzul pe jar: Un preparat care se face pe jar, probabil o variantă a mămăligii, specifică regiunii.
Foi cu lapte: Un preparat care folosește lapte, specific zonei.
Acestea sunt doar câteva exemple, iar lista poate continua cu alte specialități locale, cum ar fi diversele preparate din fructe de pădure sau alte produse lactate. Ținutul Buzăului oferă o gamă variată de produse locale, inclusiv miere, bere artizanală și dulcețuri, care pot fi gustate.
