Fermieri din România, în dialog cu climatologi, naturaliști și cercetători publice pentru soluții durabile la schimbările climatice și securitatea alimentară.
WWF-România a anunțat creșterea unui sondaj desfășurat cu fermieri din trei regiuni din România (Banat, Transilvania și Maramureș) și cu reprezentanți a cinci asociații agricole cu reprezentativitate la nivel național. Sondajul scoate la iveală vocile celor mulți, dar puțini auziți în mediul politicilor publice din sectorul agro-alimentar, care sunt puternic afectați de efectele schimbărilor climatice (în mod special de secetă severă) și prea puțin sprijiniți pentru a-și tine fermele în viață. Sondajul captează experiențele și opiniile a 36 de fermieri locali – atât tineri, cât și fermieri experimentați, păstrează tradițiile agri-culturale locale și securitatea alimentară la nivel local cu fermele până în 10 hectare, precum și perspectivele a cinciții asociate agricole aproximativ importante, care beneficiază de două milioane de suprafață de fermieri și lucrează peste 22.600 de hectare. Într-un mediu marcat de secete, valuri de căldură precum și alte fenomene extreme secarea surselor de apă (râuri, lacuri), precum și de dificultăți legate de desfacerea produselor alimentare, proiectul propune o platformă de dialog și colaborare pentru identificarea, discutarea, împărțirea soluțiilor de adaptare la aceste provocări.
Principalele probleme îngrijorări ale fermierilor în legătură cu clima, fie că e vorba de ferme mici sau ferme mari-foarte mari sunt seceta și arșița, urmate de întețirea lor cu bolile și dăunătorii și reducerea resurselor de apă. Toți fermierii au fost afectați de aceste probleme, în diferite moduri – de la lipsa furajelor și arderea vegetației (fânului) de pe pajești, la scăderea producției (deci și a veniturilor) de porumb, cereale, fructe-legume sau lapte și imposibilitatea de a mai depozita fructe pe perioada iernii, la reducerea semnificativă a perioadei de recoltare. Alte efecte semnalate sunt dificultăți noi în planificarea anului agricol, în onorarea contractelor comerciale și creșterea costurilor de înființare/menținere a culturilor.
Principalele îngrijorări ale fermierilor legat de degradarea naturii/resurselor naturale sunt tăierea pădurilor, impactul pesticidelor/îngrășămintelor chimice și degradarea solurilor (prin eroziune, poluare sau chiar deșertificare), urmate de poluare aerului și a apelor. Majoritatea fermierilor au fost afectați de aceste fenomene, afirmând că apa devine problematică (cantitativ și calitativ), numărul insectelor polenizatoare este în descreștere (traducându-se în scăderea producției de legume și fructe) și că ploile au devenit foarte acide și dăunătoare; de asemenea, se repetă problema scăderii producției și a costurilor ridicate de menținere a productivității într-un anumit prag, precum și imposibilitatea de a mai cultiva anumite plante în anumite regiuni din cauza compromiterii microclimatului (ex.porumbul în zona de sud și sud-est).
Fermierii să se organizeze și să ia măsuri pe cont propriu, în limitele resurselor și a cunoștințelor de care dispun, atât în acest studiu practicile agricole (îmbunătățirea și „verzirea” practicilor, cât și intensificarea, uneori fără rezultat, a practicilor curente/obișnuite, ceea ce rezultă în blocarea lor într-un cerc de îngrijiri securizate) și infrastructură. construire solari etc.), cât și în ceea ce privește structura fermei (mutarea culturilor, schimbarea terenului pentru pășunat). etc.), suplimentare temporară a forței de muncă sau chiar adaptări ad-hoc (ex. în anul 2024 au cărat apă cu butoaie și cisterne atât pentru animale, cât și pentru culturi).
Asociațiile agricole sistem central de cercetare să ajute în organizarea de webinarii, schimburi de experiență, distribuție gratuită de semințe, cercetare și testare de practici noi în așa-numitele „ferme-lighthouse” (ferme-model) și răspândirea lecțiilor învățate printre membri. Dacă fermele mici sunt foarte abile și capabile să folosească o diversitate de practici benefice și pentru mediu, în fermele mari-foarte mari reprezentate de asociații agricole, există un interes foarte mare pentru plantarea/replantarea perdelelor de protecție agro-forestică și pentru practicile de agricultură regenerativă pentru refacerea solurilor.
Participanții la studiu au subliniat faptul că viitorul agriculturii românești depinde de o abordare coerentă din partea autorităților. Printre priorități se numără un sprijin real pentru micii producători, reducerea birocrației, informarea/consilierea/educația, eliminarea lanțurilor lungi de distribuție, sprijinirea diverselor metode de agricultură durabilă și a inițiativelor locale prin centre de colectare, procesare, ambalare și piețe de desfășurare.