"Gradina trebuie sa fie in raport cu natura si nu sa se opuna" este primul principiu al gradinaritului organic prin care tinem cont de resursele naturale ca sa asiguram cele mai bune conditii plantelor cultivate.
Natura este variata iar gradinarul trebuie sa practice si el diversitatea. Pentru a tine cont de acest principiu va trebui sa ne planificam din timp asolamentul gradinii, rotatia culturilor, culturile succesive, culturile intercalate si asociatiile de plante.
Gradinarul trebuie sa cultive sau sa intretina alte forme de viata – animala sau vegetala - cat mai aproape de locul unde cultiva legumele. Pentru a respecta acest principiu in apropierea gradinii nu vor lipsii cotetele de pasarile, stupii de albine sau custile cu iepuri. De asemena gradinile vor fi imprejmuite sau delimitate de garduri vii, spalieri cu vita de vie sau randuri de pomi si arbusti fructiferi.
Gradinarul trebuie sa inapoieze solului atat (sau aproape atat) cat ii ia. In gradina nu trebuie sa lipseasca locul de de compostare a resturilor vegetale, mulciul din paie si din alte materii organice, sau butoaiele cu biopreparate vegetale sau organice.
Gradinarul trebuie sa hraneasca solul, nu plantele. Este necesar in permanenta sa asiguram substartul organic pe straturile destinate culturilor de legume. Avand acest substrat bine umectat plantele isi vor lua singure hrana din sol.
Gradinarul trebuie sa studieze natura in ansamblu, si nu diferitele sale aspecte izolate. Doar in aceste mod vom putea avea cu adevarat o gradina organica.