Compost in corn de vaca

Datorita puterii sale de vitalizare a ogoarelor, compostul in corn de vaca este cel mai valoros ingrasamant organic.

Acest tip de compost se produce dupa o reteta a lui Rudolf Steiner in care cele mai importante elemente sunt: containarul (coarnele de vaca); locul (adancime de maxim 0,6 -1,0 m in sol); perioada de compostare (octombrie – martie); metoda de obtinere si de aplicare a preparatului lichid fertilizant. Se utilizeaz─â 60 – 90 grame de compost solid (2-3 coarne de vaca), pentru fiecare hectar de teren.

Compostul in corn de vaca este cunoscut sub numele de preparatul 500. Este baza pentru cresterea fertilitatii solului, precum si pentru reinnoirea solurilor degradate. Acesta este, de obicei, primul preparat utilizat cand trecem la sistemul de agricultura ecologica biodinamica. Preparatul 500 se face prin umplerea cornul unei vaci, cu balegar de vaca, si ingroparea acestuia in timpul lunilor mai reci (octombrie – martie).

Coarnele de vaci provin de obicei de la abatoare. Se folosesc cele de vaca care difera de cele de taur printr-o serie de inele si au varfurile solide. Balegarul trebuie sa fie de la o vaca aflata in lactatie, pentru a avea in compozitie si calciu. Vaca trebuie sa fie hranite cu furaj de buna calitate cu doua zile inainte de umplerea coarnelor. Coarnele ar trebui sa fie îngropate intr-o groapa care a fost imbogatit cu compost de buna calitate, cu capatul deschis in jos, astfel incat sa nu ajunga apa de ploaie in interior. In timpul lunilor reci de viata, solul are tendinta de a se umple cu energii de crestere, care sunt absorbite de balegar prin corn.

Preparatul atunci cand este gata, trebui sa fie dulce mirositor, si sa fie depozitat intr-un loc racoros si izolat. El se foloseste in faza descendenta a lunii, in cantitati mici, respectiv 25 g in 13 litri de apa la aproape jumatate de hectar, de teren, dupa ce a fost agitat timp de o ora intr-o directie si apoi inversata directiai. Se aplica rapid, din galeata cu ajutorul unei maturite (perii). Preparatul ajuta la formarea humusului, dezvoltarea bacteriilor in sol, faramitarea solului, cresterea activitatii ramelor, absortia si retinerea apei in sol, inradacinarea profunda a plantelor, pe orice tip de sol.