O ciupercarie mica de Agaricus spp va trebui sa fie prevazuta cu apa curenta si canalizare, instalatie de iluminat, instalatie de incalzire si racire a aerului precum si cu un sistem de ventilatie.

 

Pregatirea si amenajarea ciupercariei

Este indicata ca o ciupercarie sa prezinte o buna izolatie hidrotermica pentru ca variatiile zilnice de temperatura sa nu fie mai mari de 2-3 grade C.

Panza de apa freatica trebuie sa fie la adancime, pentru  a nu crea condens pe peretii ciupercariei. Incaperile trebuie sa fie asezate in linie.

 Daca constructia prezinta lemn, trebuie ca acesta sa fie acoperit. De asemenea se vor lasa spatii pentru admisia si refularea aerului, renuntandu-se la ferestre.

Trebuie ca ciupercaria sa fie ferita de inundatii si sa fie amplasata in apropierea unui drum de acces.

Suprafetele interioare trebuie sa fie netede, din materiale dure, rezistente la umiditate si coroziune, usor de dezinfectat. Trebuie sa existe perna de aer intre acoperis si plafon.

Accesul in ciupercarie se va face printr-o camera tampon.

Peretii trebuie sa fie construiti din beton celular cu spatii de aer intre cele doua randuri de zidarie, avand o grosime de 20 cm cei de la exterior si 12-14 cm cei din interior.

Materiile izolante pentru cultura ciupercilor sunt:  betonul celular expandat, vata minerala, polistirenul expandat, pluta, aerul, pamantul, rumegusul etc.

In interior peretii se vor tencui cu ciment sau se vor proteja cu clor cauciuc pentru o etanseizare cat mai buna.

Usile vor avea inaltimea de 2-2,5 m cu izolatie termica, confectionate din metal ambutisat (otel galvanizat) cu un strat izolator si prevazute cu banda de cauciuc.

Ciupercaria  va fi prevazuta cu un culoar tehnologic, de-a lungul acestuia fiind usile de acces in camere precum si panourile de comanda si automatizare a instalatiilor.

Incalzirea ciupercariei poate fi facuta pe baza de abur.

Igienizarea, dupa curatare, repararea si spalarea  se vor face ecologic prin varuire cu adaos de sulfat de cupru 5% sau cu Formaldehida in concentratie de 2%. Ambele produse sunt acceptate de Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

 

Pregatirea compostului

Se recomanda o reteta de compost ecologic pe baza de paie de grau si gunoi de pasare de la puii pentru carne, dar ambele materii prime trebuie sa provina tot de la ferme ecologice.

La o tona de paie de grau  uscate se adauga o cantitate de 900 kg gunoi de pasare si  40-50 kg borhot de la fabricile de bere obtinut din orz sau orzoaica ecologica, iar la fiecare tona de compost obtinut se va adauga cate 20 kg ipsos. Din cantitatea de materii prime mentionata anterior vor rezulta 5 t compost. Pentru cultura in sistem clasic nu se recomanda pregatirea sub o tona de compost, deoarece acesta nu se incalzeste si nu fermenteaza.

Compostul se pregateste pe o suprafata betonata, cu o panta usoara de 3-4 grade sau cu posibilitatea de a se colecta apa ce rezulta in surplus de la udari si a se refolosi. Se prefera spatii acoperite, hale, soproane.

Prima faza a pregatirii compostului este faza anaeroba (fara aer). Prima faza dureaza 10-12  zile si consta in udari, tasari si recircularea apei colectate de la udari.

Mai intai se intind paiele pe suprafata betonata si se trece peste ele cu rotile  unui utilaj. Apoi se uda cu apa curata, de cateva ori pe zi, timp de 3 zile. In a 4-a zi, peste paie se intinde gunoiul de pasare cu asternut de paie. Din nou se uda cu recirculare. In ziua a 6-a, cu furca, aceste materiale se amesteca si se fac gramada cu inaltimea  de  1,7-2 m. Se uda in continuare si se taseaza cu picioarele, inca 4-6 zile, cu recirculare, pana cand acesta nu mai primeste apa.

In faza a 2-a, aeroba (cu aer) se face asezarea compostului in platforma cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1,8-2 m,   inaltimea 1,7-1,8 m si lungimea in functie de cantitate.

Asezarea se face prin vanturare cu furca, afanat. Compostul in aceasta faza nu se mai uda si nu se mai tasează. Se lasa astfel la incalzit 5 zile. Apoi se aplica 4 intoarceri la interval de 3 zile, cu vanturare, adaugand la fiecare operatie cate un sfert din cantitatea de ipsos calculata, de 20 kg/t de compost obtinut.

La fiecare intoarcere se formeaza o noua  platforma dupa aceleasi dimensiuni, cu peretii drepti, cu materialul bine afanat, cu marginile si capatele din vechea platforma care sa vina in interiorul celei nou formate.

In cadrul ciupercariilor intensive intoarcerea compostului se face cu ajutorul masinilor speciale.

 

Pasteurizarea compostului

Pentru ciupercariile intensive, unde se produc cantitati  mari de compost, pasteurizarea se va face pe baza de abur. Aceasta are loc in camere special amenajate unde incepe o intensa activitate a microorganismelor la o temperatura de 58-60 grade C cu mentinere timp de la cateva ore ca cateva zile, perioada ce va asigura distrugerea completa a larvelor, oualor si formelor parazitare, in special nematozii (viermii compostului).

Tunelul pentru pasteurizare reprezinta o constructie speciala pentru acest scop, este etansa, cu tavan si pereti laterali termoizolati – coeficientul de izolare 0,4.

Dimensiunile sunt date de cantitatea de compost/transa, asezat vrac cu inaltimea de 2-2,2 m. Se recomanda forma dreptunghiulara, la lungimea de 10-15 m si latimea de 4-6 m, cu inaltimea de 2,2 m si care asigura pasteurizarea a 50-60 t pe transa. Tunelul de pasteurizare va fi dotat cu instalatie de abur si sistem de ventilatie.

 

Regim de pasteurizare este urmator:

·         Se introduce abur sub presiune la 4-5 atmosfere pana cand temperatura compostului creste la 55-57 grade C, apoi la 59-60 grade C. In acest timp se introduce aer proaspat 3/4 si aer recirculat 1/4. In total dureaza 12+15 ore;

·         La temperatura de 59-60 grade C se mentine  12 + 24 ore, cu ventilatie de 20-25 mc aer/h/mp.

·         Se reduce temperatura de la 60 grade C la 52 grade C prin oprirea aburului si prin ventilatie maxima astfel ca temperatura aerului sa fie cu 5 +10 grade C mai mica decat cea a compostului.

·         Conditionarea compostului (finisarea). Temperatura de 52 grade C se mentine 48-84 ore, cu diferenta de temperatura de 5-8 grade C intre compost si aer, cu ventilatie cu 60-70%  aer proaspat si 30-40 %  aer recirculat. In timpul  conditionarii compostului are loc scaderea continutului in amoniac (care este toxic pentru cresterea miceliului) si pentru dezvoltarea microflorei termofile deci a actinomicetelor, ce vor avea un rol important  in cresterea miceliului insamantat.

·         Coborarea temperaturii la 26-24 grade C si stabilizarea ei timp de 12 ore.

 Metoda de pasteurizare rapida consta in mentinerea compostului timp de 6-8 ore la temperatura de 60 grade C, dupa care se scade cu 1-3  grade C intr-un interval de 5-6 ore.

Azotul (N) este un element fundamental, cu rol plastic pentru cresterea tesuturilor, constituent al substantelor complexe (enzime, hormoni de crestere, pigmenti).
Activitatea enzimelor, metabolismul plantei sunt conditionate de existenta unei cantitati satisfacatoare de azot. Lipsa acestuia perturba in primul rand cresterea. De aceea se impune sa se asigure azot inca din primele fenofaze ale cresterii.
Azotul amoniacal este cel transformat rapid si metabolizat in aminoacizi si amide, care vor servi la formarea diferitelor parti ale plantei. Deci azotul este un element esential in multiplicarea si cresterea celulelor.


Insamantarea compostului

Dupa pasteurizarea compostului, acesta se introduce in ciupercarie, in saci, lazi sau in strat plan, pe stelaje.

Cantitatea de compost va fi de 80-100 kg/mp sau cca. 15-20 kg/sac. Grosimea stratului plan poate fi de 25-30cm dupa tasare.

Adus de la pasteurizare si pus in ciupercarie, compostul se mai poate lasa 3-5 zile pentru activarea actinomicetelor, dupa care se va insamanta.

Norma de miceliu va fi de 0,5-1 kg/mp sau la 100 kg compost. Insamantarea se face manual, prin amestecare uniforma, urmata de tasare puternica, dupa care pe deasupra se imprastie 1/10 din kg, miceliu de control. Straturile sau sacii se acopera apoi cu hartie absorbanta tip ziar sau cu folie de polietilena.

Dupa insamantare se face curatenie, se aplica un tratament preventiv cu solutie de Formaldehida in concentratie de 0,5 %, se pun termometre in aer si in compost si se asigura conditiile optime pentru incubare.

 

Conditiile de microclimat la incubare sunt:

·         temperatura in aer de 21-23 grade C (pana incepe incubarea poate fi si 27-28 gr. C);

·         temperatura in compost 26-28 grade C;

·         continutul de CO 2 – 2200- 12 000 (ppm parti pe milion);

·         umiditatea relativa a aerului  (UR %) 95% prin udarea pardoselii;

·         ventilatia 1-3 mc aer/h/mp de cultura cu recirculare 100%;

·         la 3-4 zile de la insamantare se poate repeta tratamentul cu solutie de Formaldehida in concentratie de 0,5%;


Acoperirea cu turba

La 12-15 zile de la insamantare, dupa finalizarea incubarii, se aplica pe straturi un amestec de acoperire pe baza de turba.

Necesarul de turba  este de 25 kg/mp. Inainte de a fi utilizata turba se pregateste prin cernere, i se aplica amendament pentru a fi adusa la un pH de 7,2-7,6, se umezeste la 67-70% si se dezinfecteaza termic la 60 grade C, cu timp de mentinere de 5- 6 ore la abur.

Se vor indeparta hartiile sau folia de pe straturi si se aplica turba in strat de 5-6 cm netasat. Inainte de aplicarea ei se verifica straturile  pentru a se elimina eventualele pete de mucegai.

A doua zi dupa aplicarea turbei se face un tratament chimic cu Formaldehida in concentratie de 1%, utilizand un litru de soluţie/mp de cultura. Pentru acoperirea ciupercilor este admisa si perlita.

 

Condiţiile de microclimat dupa acoperire  sunt:

·         temperatura in aer 20-22 grade C;

·         temperatura in compost 24-26 grade C;

·         temperatura in turba 22 grade C;

·         UR 95% cu udari pe pardoseala;

·         continutul in CO 2 – 3000 – 20 000 ppm ;

Prima udare cu apa la temperatura din ciupercarie se va aplica la 2-4 zile de la acoperire cand miceliul incepe sa urce in turba. Intr-o perioada de udare de 8-9 zile se vor aplica în total 7-10 litri de apa, in prize de 0,5- 1 litru/mp/zi.


Scarificarea

Lucrarea se executa in a 6-a sau a 9-a zi de la acoperire, cand miceliul a urcat in turba în proportie de 60% si consta in mobilizarea amestecului de acoperire pana la compost.

Prin scarificare se produce o rupere a cordoanelor miceliene, se evita aparitia ciupercilor in buchete si se accelereaza aparitia butonilor de fructificare.

 

Conditiile de microclimat dupa scarificare sunt:

·         dupa scarificare, o perioada de 24-27 ore, nu se introduce aer proaspat;

·         temperatura in aer se va mentine la 21-22 grade C;

·         temperatura in compost la 24-27 grade  C;

·         continutul in CO 2 – 4000 – 8000 ppm;

·         ventilatia 4-6 mc aer/h/mp cu recirculare;

·         nu se mai aplica udari decat cu unele exceptii, cu pulverizare fina a apei pentru a mentine turba umeda.

 

Socul termic

Este obligatoriu pentru fructificarea ciupercilor Agaricus bisporus. Socul termic se incepe la 3-4 zile dupa grataj, cand miceliul a aparut la suprafata turbei in proportie de 80-90%. Acesta dureaza 3-4 zile si se realizeaza  prin introducerea de aer proaspat in proportie de 30-50%.

 

Conditiile de microclimat la socul termic sunt:

·         temperatura in aer 16-18 grade C;

·         temperatura in compost 18-20 grade C;

·         UR 87-90%;

·         concentratia de CO 2 – 1200-1600 ppm;

·         ventilatia 6-10 mc aer/h/mp cu 50% aer recirculat ;

Pentru a obtine ciuperci mari, socul termic se face lent, in 4-5 zile cu temperatura in compost de 19-20 grade C, iar in aer 17-18 grade C. Pentru a obtine ciuperci mici, socul termic se face in 2-3 zile, cu temperatura in compost la 18-19 grade C si temperatura in aer la 16-17 grade C.


Recoltarea ciupercilor

·         incepe la 20 zile de la acoperire;

·         udarea se reancepe cand ciupercile sunt ca un bob de mazare, cu 2-2,5 litri apa/mp in reprize de 0,4-1 litru/mp, cu apa la temperatura din ciupercarie;

·         in timpul recoltarii se aplica numai pulverizari fine cu apa pe ciuperci, apoi se ventileaza, ca ciupercile sa nu stea umede o perioada mai lunga de 1- 2 ore;

·         ventilatia la primul val de cultura este de 10-12 mc aer/mp permanent, cu 50% aer proaspat si 50% aer recirculat;

·         temperatura in aer se va mentine la 16-18 grade C in functie de marimea ciupercilor pe care doriti sa le obtineti;

·         temperatura in compost 18-20 grade C;

·         UR 87-89%; Daca la primul val de recolta sunt prea multi butoni, se face reducerea lor prin udarea cu 0,5 litri apa/mp. Udatul primului se incheie cu 36 ore înainte de primul val. In ultima zi a primului val sau cand 70% din primul val a fost recoltat, se incepe udarea celui de-al doilea val cu 4-8 litri de apa/mp in 2-3 zile, in prize de 0,5-1 litru apa/mp;

·         se va ridica temperatura in aer cu 1-2 grade C;

·         valurile de ciuperci apar dupa o saptamana;

·         temperatura in aer la primele 2 valuri se va ridica la 21-23 grade C;

·         UR 85-90%;

·         CO2  1400-1800 ppm;

·         la fel se procedează cu udările şi la valurile 3 şi 4;

 

Productiile de ciuperci la metru patrat:

·         producţia la primul val va fi de 8-9 kg ciuperci/mp;

·         la al II-lea val – 8-9 kg ciuperci/mp;

·         la al III-lea val, 4-6 kg /mp;

·         la al IV-lea val, 2-4 kg/mp;

·         al V-lea val, 1-2 kg/mp.

Producţia totala va fi de 25-30 kg/mp/ciclu de cultură.