O asemenea teorie nu este chiar fara fundament stiintic, chiar daca s-a facut putine cercetari stiintice in aceasta directie.
Stim acum ca variatia continutului sevei plantei este produsa de o variatie a tratamentului cu ingrasaminte si a umezelii solului. Acest fapt a fost demonstrat inca din 1918 de catre doctorii Kraus si Kraybill, ale caror constatari au fost folosite de catre generatii de studenti ca referinte pentru munca in horticultura. Nu este nici un dubiu ca schimbarile din compozitia plantei sunt produse de schimbarile din sol (nutrientii disponibili). Nu stim, desigur, ce simt insectele despre faptul ca planta gazda a fost bine hranita cu minerale provenite din materia in descompunere. Noi doar putem banui, din faptul ca ele prefera plantele hranite precar decat pe cele bine hranite, ca seva bogata este mai putin gustoasa pentru insecte. Daca aceasta teorie este solida, atunci specia umana este foarte norocoasa. Datorita acestor relatii dintre insecte si sursa de hrana devine posibil sa imbunatatim sursa de hrana pentru oameni chiar prin metoda prin care vom înfometa insectele.
Aparent bolile sunt legate chiar mai mult de conditiile de mediu cele mai favorabile cresterii plantelor. Se pare, totusi, ca suprafata unei frunze bine hranite este mai rezistenta la intrarea infectiilor. Exista o diferenta intre textura suprafetei frunzelor bine hranite si cea a frunzelor crescute pe un sol subtire, ceea ce poate usor explica rezistenta crescuta la boala. Prin urmare, rezistenta naturala a plantelor sanatoase si bine hranite devine in totalitate logica. Se pare ca mediul cel mai propice bolilor si insectelor este cel deficitar plantei gazda, iar conditiile care favorizeaza dezvoltarea plantei gazda sunt intolerabile pentru insecte si boli. O conditie determinanta pentru a inhiba atacul de boli si daunatori, este incorporarea in sol a unor mari cantitati de materie organica, si orice tip de sol tratat astfel ar duce la rezultate similare. In lipsa unor cantitati bogate de substante organice in sol multe culturi nu ar supravietui si ar fi astfel abandonate.
Experientele facute la culturile de castraveti si fasole au arata ca in solurile in care se gaseste o cantitate mare de substanta organica aflata in descompunere, radacinile de castraveti si fasole absorb toate substantele nutritive rezultate prin descompunere si plantele rezista mult mai bine la atacul de boli si daunatori. Edward Faulkner (Nebunia aratului)